About the world we live in

Omul din ziua de azi, preocupat cu ale sale mari probleme, nu mai are timp de ceilalţi. Însă, dacă i se iveşte o problemă pe care nu o poate rezolva, îşi aduce aminte (culmea!) că mai are şi prieteni (care să îl ajute, evident). Câtă ipocrizie şi falsitate… minciună pe faţă! M-am saturat să tot dau de la mine şi să tot las după ceilalţi, iar eu să primesc acelaşi lucru. Nu mai am nevoie de prieteni care să ma caute doar atunci când au nevoie de mine. Simt că trebuie sa fac o schimbare în rândul celor apropiaţi mie. 
La chefuri, ieşiri, zile de naştere, evenimente, toţi se adună ca furnicile la muşuroi. Toţi vor să sugă tot ce e mai bun, dar sunt hotărâtă să le arat şi cealaltă parte a mea. Ştiu şi eu să fiu asemeni lor, însă pentru asta, am nevoie de antrenament că nu îmi e uşor să joc teatru, nu mă pot preface aşa uşor (să fie ăsta un defect?). Însă, timpul mă va ajuta. Să ne pregătim pentru a şti să trăim în prezent. 
Dar să fie oare corect aşa? Să te prefaci ca să supravieţuişti (să urmezi turma, în traducere mioritică) sau să rişti să fi tu? Dar să fim sinceri, puţini mai apreciază azi originalitaea (sau sinceritatea, cum vreţi voi)...adică...toţi ştim teoriile, e mai greu cu practica...De exemplu, recunoaştem frumos că aparenţele nu contează.Ba contează, oamenii te judecă foarte repede şi o dată formată o opinie nu mai poate fi schimbată aşa uşor. 
Şi mai e ceva...Suntem cu toţii obişnuiţi să trăim într-o lume care depinde întotdeauna de altcineva. Sau de altceva. Şi toată lumea are idei, toată lumea ştie ce vrea ceva de la viaţă...dar nimeni nu face nimic. Ne este frică să luăm atitudine. Oare de ce?! Ce-ar fi să ne hotărâm, într-o zi (poate chiar azi?) să trăim pentru noi... să facem şi pentru noi ceva. Chiar şi un lucru aparent neînsemnat... dar care să fie important pentru sufletul nostru. Asta vreau sa fac... 
Lucrurile astea sunt generale (priveşte mai atent în jur dacă înca nu ai observat), mai sunt şi excepţii...dar puţine. Nu sunt pesimistă, eu chiar încerc să privesc cu zâmbetul pe buze în jurul meu şi să înteleg ce se petrece...să mă adaptez lumii ăsteia dar fiind, totuşi, EU !