...sau nu.
O chestie banală (un copil, nepotul unei vecine, a venit în vacanţă în sibiu) m-a făcut azi să mă gândesc la cum trece timpul. Îl ştiu pe copilul de care ziceam de când era bebe şi acuma...
E ciudat când îi vezi pe alţii cum îmbătrânesc sau copii care se "fac mari" dar tu să nu simţi trecerea asta a timpului, să nu o ştii decât în teorie (am atâţia ani/sunt în clasa a../data din buletin) dar să nu simţi că ai în spate multe lucruri de povestit.Bine, oricum nu am eu 80 de ani. Dacă simţi că a trecut timpul nu e de bine pentru că asta înseamnă că sunt lucruri pe care le regreţi sau pe care ai fi vrut să le faci...aşa cred.
Poate ar trebui să ne bucurăm mai mult de o zi sau de o experienţă sau o şansă pentru că s-ar putea să nu o mai prindem în viitor şi nimeni nu vrea să se aleagă cu frustrări sau regrete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu